Abstract:
Introducere. Stresul termic este un mecanism subapreciat prin care schimbările climatice
afectează sănătatea umană, reprezentând una dintre consecințele majore ale acestora asupra
bunăstării umane. Corpul uman se confruntă cu o gamă largă de efecte fiziopatologice cu
fiecare creștere de 1°C a temperaturii ambientale, care pot exacerba afecțiunile preexistente
și pot duce chiar la deces prematur. Persoanele cu afecțiuni neurologice cronice sunt
deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și adesea au o capacitate redusă de a-și
gestiona afecțiunile. Bolile neurologice se numără printre cele mai împovărătoare boli și,
indiferent dacă schimbările climatice au sau nu efecte specifice asupra acestor boli,
rezistența redusă cunoscută a acestei populații la schimbările de mediu impune ca
specialiștii să fie conștienți de impacturile potențiale și să ia măsuri pentru a le aborda.
Acumularea de noi cunoștințe, cercetarea efectelor încălzirii globale și implementarea
răspunsurilor legate de bolile neurologice fac acum parte din responsabilitatea celor care
îngrijesc pacienții neurologici.
Scop. Aplicarea și validarea unui chestionar pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și
practicilor medicilor neurologi cu privire la impactul stresului termic în timpul valurilor de
căldură asupra pacienților cu tulburări neurologice.
Material și metode. A fost realizat un studiu pilot pentru elaborarea, aplicarea și
validarea unui chestionar de tip CAP (Cunoștințe, Atitudini, Practici). Instrumentul a fost
conceput pentru a evalua cunoștințele, atitudinile și practicile neurologilor cu privire la
schimbările climatice, încălzirea globală și impactul stresului termic în timpul valurilor de
căldură asupra pacienților cu tulburări neurologice. Abordarea metodologică a urmat
modelul trifazic propus de Boateng și colab. (2018): (1) dezvoltarea itemilor; (2) dezvoltarea
și rafinarea scalei; (3) analiza factorială exploratorie.
Resultate. Prima fază a implicat dezvoltarea unui set original de itemi, bazat pe literatura
de specialitate și adaptat contextului profesional și climatic al neurologilor din Republica
Moldova. Chestionarul a cuprins 36 de itemi, redactați într-un format mixt (întrebări închise
și deschise) și a servit drept bază pentru studiul pilot ulterior. Pretestarea a fost efectuată pe
un eșantion de 104 neurologi. Participanții au completat chestionarul în format tipărit, în
cadrul unor interviuri față în față, asistați de un intervievator.
Concluzii. A fost elaborat un chestionar original de tip CAP, construit în conformitate cu
standardele metodologice și adaptat contextului profesional al neurologilor din Republica
Moldova, având în vedere riscurile climatice actuale. Pretestarea chestionarului a confirmat
claritatea itemilor, relevanța conținutului și fezabilitatea implementării în contexte clinice
reale.
