Dezvoltarea și validarea chestionarului despre cunoștințele, atitudinile și practicile medicilor neurologi privind impactul stresului termic

Abstract

Introducere. Stresul termic este un mecanism subapreciat prin care schimbările climatice afectează sănătatea umană, reprezentând una dintre consecințele majore ale acestora asupra bunăstării umane. Corpul uman se confruntă cu o gamă largă de efecte fiziopatologice cu fiecare creștere de 1°C a temperaturii ambientale, care pot exacerba afecțiunile preexistente și pot duce chiar la deces prematur. Persoanele cu afecțiuni neurologice cronice sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și adesea au o capacitate redusă de a-și gestiona afecțiunile. Bolile neurologice se numără printre cele mai împovărătoare boli și, indiferent dacă schimbările climatice au sau nu efecte specifice asupra acestor boli, rezistența redusă cunoscută a acestei populații la schimbările de mediu impune ca specialiștii să fie conștienți de impacturile potențiale și să ia măsuri pentru a le aborda. Acumularea de noi cunoștințe, cercetarea efectelor încălzirii globale și implementarea răspunsurilor legate de bolile neurologice fac acum parte din responsabilitatea celor care îngrijesc pacienții neurologici. Scop. Aplicarea și validarea unui chestionar pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor medicilor neurologi cu privire la impactul stresului termic în timpul valurilor de căldură asupra pacienților cu tulburări neurologice. Material și metode. A fost realizat un studiu pilot pentru elaborarea, aplicarea și validarea unui chestionar de tip CAP (Cunoștințe, Atitudini, Practici). Instrumentul a fost conceput pentru a evalua cunoștințele, atitudinile și practicile neurologilor cu privire la schimbările climatice, încălzirea globală și impactul stresului termic în timpul valurilor de căldură asupra pacienților cu tulburări neurologice. Abordarea metodologică a urmat modelul trifazic propus de Boateng și colab. (2018): (1) dezvoltarea itemilor; (2) dezvoltarea și rafinarea scalei; (3) analiza factorială exploratorie. Resultate. Prima fază a implicat dezvoltarea unui set original de itemi, bazat pe literatura de specialitate și adaptat contextului profesional și climatic al neurologilor din Republica Moldova. Chestionarul a cuprins 36 de itemi, redactați într-un format mixt (întrebări închise și deschise) și a servit drept bază pentru studiul pilot ulterior. Pretestarea a fost efectuată pe un eșantion de 104 neurologi. Participanții au completat chestionarul în format tipărit, în cadrul unor interviuri față în față, asistați de un intervievator. Concluzii. A fost elaborat un chestionar original de tip CAP, construit în conformitate cu standardele metodologice și adaptat contextului profesional al neurologilor din Republica Moldova, având în vedere riscurile climatice actuale. Pretestarea chestionarului a confirmat claritatea itemilor, relevanța conținutului și fezabilitatea implementării în contexte clinice reale.