Introduction. Patent ductus arteriosus (PDA) in premature infants remains a topic
that raises various controversies and discussions in its approach. There is still no
consensus on the management of PDA in premature infants. Treatment methods vary
from preventive interventions even in asymptomatic patients, pharmacological or
362
surgical treatment for symptomatic ones, expectant and non-pharmacological treatments.
Numerous randomized controlled clinical trials and recent meta-analyses have
largely failed to demonstrate that early active treatment improves crucial clinical
outcomes, such as mortality, bronchopulmonary dysplasia (BPD), intraventricular
hemorrhage (IVH) or necrotizing enterocolitis (NEC).
Aim of the study: to assess the association of PDA with serious neonatal outcomes
(BPD, NEC and IVH) and the impact on mortality, as well to identify risk factors. To
evaluate the efficacy of pharmacological treatment with Acetominofen (Paracetamol).
Results. In the structure of morbidity of children with intensive PDA, Respiratory
Distress Syndrome (92%), Sepsis (83%) and Congenital Pneumonia (88%), followed by
Transient Hypoglycemia (55%), NEC (42%), IVH grades II or III (36%), Intrauterine
Growth Restriction (35%), BPD (25%), Tracheobronchial Hemorrhage (14%),
Gastrointestinal Hemorrhage (8%), CID Syndrome (5%) and Neonatal Hypotension
(18%).
Conclusions. Significant hemodynamic PDA has a major impact on neonatal
morbidity and mortality of premature children, born under 32 weeks of gestation. Large
premature babies with PDA do not present clinical significance, being a condition that
resolves physiologically without influencing the associated pathologies.
Introducere. Persistența ductului arterial (PDA) la copiii prematuri rîmâne a fi o
tema care stârnește diverse controverse și dscutii în abordarea sa. În continuare nu există
un consensus unic în conduita PDA la copiii prematuri. Metodele de tratament variază
de la intervenții preventive chiar și la pacienții asimptomatici, tratament farmacologic
sau chirurgical la cei simptomatici, tactici expectative și non-farmacologice.
Numeroase studii clinice randomizate controlate și meta-analize recente nu au reușit
în mare măsură să demonstreze că tratamentul activ precoce îmbunătățește rezultatele
clinice cruciale, cum ar fi mortalitatea, displazia bronhopulmonară (DBP), hemoragia
intraventriculară (HIV) sau enterocolita necrozantă (EUN).
Scopul lucrării: evaluarea asocierii PDA cu sechele neonatale grave (DBP, EUN,
HIV) și impactul asupra mortalității, precum și identificarea factorilor de risc. Evaluarea
eficacității tratamentului farmacologic cu Acetominofen (Paracetamol).
Rezultate. In structura morbidității copiilor cu PDA hemodinamic intensiv
predomină sindromul detresei respiratorii (92%), sepsisul (83%) și pneumonia
congenitală (88%), urmate de hipoglicemia tranzitorie (55%), EUN (42%), HIV de
gradele II și III (36%), retardul de dezvoltare intrauterin (35%), DBP (25%), hemoragia
trahe-bronșică (14%), hemoragia gastrointestinală (8%), sindromul CID (5%) și
hipotensiunea neonatală (18%).
Concluzii. PDA hemodinamic intensiv are un impact major asupra morbidității și
mortalității neonatale a copiilor prematuri, născuți la termenul sub 32 s.g. Copiii
prematuri mari cu PDA, nu prezintă semnificație clinică, fiind o stare ce se rezolvă
fiziologic fără a influența patologiile asociate.
