Introducere. Isopul H.officinalis L. de-a lungul anilor era cunoscut pentru uleiurile
volatile valoroase. Studiile din ultimele decenii demostrează prezența altor clase de
compuși chimici utili, inclusiv flavonoidele [1]. Dintre flavonoide este menționată
diosmina, cu prorietăți venotonice, indicate în terapia insuficienței venoase, a crizelor
hemeroidale și menținerii sănătății capilarelor [2].
Scopul lucrării: Studiul chimic al flavonoidelor în diferite organe ale plantelor la 3
varietăți (albus, roseus, cyaneus) de isop H. officinalis, cultivate în Republica Moldova
Material și metode. În calitate de material biologic au servit plantele din Colecția de
plante medicinale și aromatice a IGFPP (USM) de la 3 varietăți de isop albus, roseus și
cyaneus. Pentru studiul chimic al flavonoidelor au fost obținute extractele hidroalcoolice
din frunze, caliciu, flori, și părți aeriene. Analiza calitativă a fost efectuată pe CSS,
developate cu reactivul Neo, iar dozarea s-a efectuat spetrofotometric în recalcul la
diosmină și rutozidă [3].
Rezultate. Cromatogaramele au fost plasate în două sisteme de separare. Analiza vizuală
a cromatogramelor în lumina vizibilă și lumina UV 366 nm denotă prezența spoturilor
identificate: rutozida (Rf=0.19), diosmina (Rf=0.24), hiperozida (Rf=0.40), izoquercetina
(Rf=0.44), quercetina (Rf=0.93). Menționăm că diosmina a fost identificată în toate
extractele analizate la var. roseus și cyaneus, iar la var. albus, doar în caliciu și părți aeriene.
Spoturi de rutozidă și hiperozidă marcate în toate extractele, cu excepția celor din flori la
var. albus și cyaneus. Spoturi de izoquercetină lipsesc în toate extractele la var. albus. Au
mai fost observate 3 spoturi neidentificate cu valoarea Rf-urilor: 0.42, 0.55, 0.95 în toate
extractele studiate la 3 varietăți. Studiul cantitativ în recalcul la diosmină demonstrează
variația conținutului (mg/ml) de flavonoide de la 0.074 în corola la var. cyaneus până
0.639 în flori la var. roseus. Analiza datelor arată că, la toate varietățile, florile se
evidențiază cu cel mai mare conținut (în descendență): roseus – 0.639; cyaneus – 0.497;
albus – 0.433, iar cele mai mici cantități în corola florii (respectiv) – 0.109; 0.074: 0.162.
Comparativ, la toate varietățile conținutul de falvonoide corelează cu organul plantei în
următoarea consecutivitate (cu mici excepții): cea mai mare concentrație în flori, urmate
de frunze, părți aeriene, caliciu și corolă.
Concluzii. Studiul chimic al flavonoidelor denotă că toate extractele analizate din frunze,
caliciu, corolă, flori și părți aeriene la 3 varietăți de isop conțin flavonoide, doar cu unele
diferențe calitative și cantitative. Florile la toate varietățile au fost marcate cu conținut
major de flavonoide, plantele var. roseus și cyaneus au fost evidențiate cu cele mai mari
valori a conținutului de flavonoide.
Introduction.HyssopH.officinalis L. is known for its valuable volatile oils through various
pharmacological properties over the years and scientifically proven. Studies in recent
decades demonstrate the presence of other classes of beneficial chemical compounds,
including flavonoids [1]. Among the flavonoids, diosmin is mentioned with venotonic
properties, indicated in the therapy of venous insufficiency, the maintenance of capillary
health and the treatment of hemorrhoidal crises [2].
Aim of the study. Chemical study of flavonoids in different plant organs of 3 varieties
(albus, roseus, cyaneus) of Hyssop H. officinalis, cultivated in the Republic of Moldova.
Material and methods. As biological material served the plant from the IGFPP (USM)
Collection of Medicinal and Aromatic Plants of 3 Hyssop varieties albus, roseus and
cyaneus. The hydroalcoholic extracts of leaves, calyx, flowers, and aerial parts for the
chemical study of flavonoids were obtained. The qualitative analysis was carried out on
CSS, developed with the Neo reagent, whereas assay was carried out
spectrophotometrically in recalculation with diosmin and rutoside [3].
Results. The chromatograms were placed in 2 separation systems. Analysis of the
chromatograms in visible light and UV 366 nm light reveals the presence of the identified
spots: rutozide (Rf=0.19), diosmin (Rf=0.24), hyperoside (Rf=0.40), isoquercetin
(Rf=0.44), quercetin (Rf=0.93). We note that diosmin was identified in all the analyzed
extracts of roseus and cyaneus varieties, whereas in the albus, only in calyx and the aerial
parts. Rutioside and hyperoside spots were labeled in all extracts, except from flowers in
the albus and cyaneus varieties. Isoquercetin spots were missing in all extracts of the albus
variety. Another 3 unidentified spots with Rf values: 0.42, 0.55, 0.95 were observed in all
extracts of 3 studied varieties. The quantitative study in the recalculation of diosmin
shows the variation in the content (mg/ml) of flavonoids from 0.074 in the corolla of the
cyaneus variety to 0.639 in flowers of the roseus variety. The data analysis shows that in
all varieties, flowers show the highest content(in descent): roseus- 0.639; cyaneus- 0.497;
albus - 0.433, and the lowest amounts in the corolla of the flower (respectively) - 0.109;0.074: 0.162. Comparatively, in all varieties the content of flavonoids correlates with the
plant organ in the following decreasing sequence (with minor exceptions): highest
concentration in flowers, followed by leaves, aerial parts, calyx and corolla.
Conclusions. The chemical study of flavonoids shows that all the analyzed extracts from
leaves, calyx, corolla, flowers and aerial parts of 3 varieties of hyssop contain flavonoids,
but there are some qualitative and quantitative differences. The flowers of all varieties
were marked with major flavonoid content. Plants of the roseus and cyaneus variety were
highlighted with the highest values of flavonoid content.
