Evoluția comportamentului contraceptiv și a autonomiei decizionale în sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor din Republica Moldova (2020, 2024): analiză comparativă pe baza Studiului Generații și Gen

Abstract

Scop: Realizarea unei analize comparative a comportamentului contraceptiv și a gradului de autonomie decizionalală a femeilor din Republica Moldova în domeniul sănătății sexuale și reproductive, pe baza datelor din rundele 2020 și 2024 ale Studiului Generații și Gen (GGS), cu accent pe utilizarea metodelor moderne și tradiționale și pe nivelul nevoilor nesatisfăcute de planificare familială. Material și metode: Analiza s-a bazat pe datele rundei a doua a Studiului Generații și Gen (GGS, 2024), comparativ cu runda din 2020. Eșantionul a cuprins femei cu vârste între 18 și 49 de ani (n = 5 632 în 2024; n = 5 820 în 2020). Au fost analizate variațiile regionale, educaționale, ocupaționale și economice, prin utilizarea indicatorilor descriptivi și a comparațiilor procentuale longitudinale, pentru evidențierea tendințelor evolutive ale comportamentului contraceptiv și autonomiei decizionale în domeniul sănătății sexuale și reproductive. Rezultate: În perioada 2020-2024, prevalența utilizării oricărei metode contraceptive în rândul femeilor de 18-49 de ani a crescut ușor, de la 47,0% în 2020 la 49,4% în 2024. Utilizarea metodelor moderne a înregistrat o creștere de la 38,5% la 40,0%, în timp ce metodele tradiționale au scăzut de la 10,8% la 9,4%, confirmând o tranziție lentă, dar constantă, către metode moderne. Cele mai frecvente metode moderne în ambele runde au fost prezervativul masculin (15,8% în 2020 → 16,7% în 2024), dispozitivul intrauterin (9,5% → 9,8%) și pilula contraceptivă (8,4% → 8,6%). Nivelul nevoilor nesatisfăcute de contracepție s-a majorat de la 22,3% în 2020 la 27,9% în 2024, evidențiind persistența inegalităților teritoriale și socio-economice. În paralel, autonomia decizională a femeilor privind sănătatea sexuală și reproductivă s-a consolidat, crescând de la 72,5% la 77,0%, ceea ce reflectă o îmbunătățire graduală a capacității femeilor de a decide în mod liber și informat asupra propriei sănătăți reproductive. Concluzii: Deși se evidențiază progrese în extinderea utilizării metodelor moderne de contracepție, persistă disparități semnificative între mediul urban și cel rural, precum și între grupurile socio-economice. Creșterea cererii pentru contracepție nu a fost însoțită de o acoperire proporțională, iar serviciile existente la nivel comunitar, deși funcționale, necesită consolidare și extindere pentru a asigura acces echitabil și continuu la metode moderne de planificare familială și la servicii integrate de sănătate reproductivă, în conformitate cu angajamentele privind drepturile reproductive și Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5.6.

Objective: To conduct a comparative analysis of contraceptive behavior and the degree of decision-making autonomy among women in the Republic of Moldova in the field of sexual and reproductive health, based on data from the 2020 and 2024 rounds of the Generations and Gender Survey (GGS), with a focus on the use of modern and traditional methods and on the level of unmet need for family planning. Materials and Methods: The analysis was based on data from the second round of the Generations and Gender Survey (GGS, 2024), compared with the 2020 round. The sample included women aged 18–49 years (n = 5,632 in 2024; n = 5,820 in 2020). Regional, educational, occupational, and economic variations were analyzed using descriptive indicators and longitudinal percentage comparisons to highlight evolving trends in contraceptive behavior and decision-making autonomy in sexual and reproductive health. Results: Between 2020 and 2024, the prevalence of contraceptive use among women aged 18–49 years increased slightly from 47.0% in 2020 to 49.4% in 2024. The use of modern methods rose from 38.5% to 40.0%, while traditional methods declined from 10.8% to 9.4%, confirming a slow but steady transition toward modern contraception. The most frequently used modern methods in both rounds were the male condom (15.8% in 2020 → 16.7% in 2024), intrauterine device (9.5% → 9.8%), and oral contraceptive pill (8.4% → 8.6%). The level of unmet need for contraception increased from 22.3% in 2020 to 27.9% in 2024, highlighting the persistence of territorial and socio-economic inequalities. In parallel, women’s decision-making autonomy in sexual and reproductive health strengthened, rising from 72.5% to 77.0%, reflecting a gradual improvement in women’s ability to make free and informed choices regarding their reproductive health. Conclusions: Although progress has been observed in expanding the use of modern contraceptive methods, significant disparities persist between urban and rural areas and among socio-economic groups. The growing demand for contraception has not been accompanied by proportional service coverage, and although community-level reproductive health services are functional, they require further consolidation and expansion to ensure equitable and continuous access to modern family planning methods and integrated reproductive health services, in line with commitments to reproductive rights and Sustainable Development Goal 5.6.